Hipertensiunea arterială
Definiția și cauzele hipertensiunii arteriale
Hipertensiunea arterială reprezintă o afecțiune cronică caracterizată prin valori crescute ale tensiunii arteriale sistolice (peste 140 mmHg) și/sau diastolice (peste 90 mmHg). Principalele cauze includ factorii genetici, obezitatea, consumul excesiv de sare, sedentarismul, stresul cronic și consumul de alcool. Această afecțiune este cunoscută ca "ucigașul tăcut" deoarece adesea nu prezintă simptome evidente, dar poate duce la complicații grave cardiovasculare și renale.
Medicamente antihipertensive disponibile în România
În farmaciile din România sunt disponibile multiple clase de medicamente antihipertensive eficiente pentru controlul tensiunii arteriale:
ACE inhibitori: Enalapril și Lisinopril - blochează enzima de conversie a angiotensinei
Antagoniști de calciu: Amlodipina - relaxează vasele de sânge
Beta-blocante: Bisoprolol - reduce frecvența cardiacă și contractilitatea
Antagoniști de receptori: Losartan - blochează receptorii angiotensinei II
Aceste medicamente necesită prescripție medicală și monitorizare regulată pentru ajustarea dozelor.
Importanța monitorizării tensiunii arteriale și stilului de viață sănătos
Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale, atât acasă cât și la medic, este esențială pentru controlul eficient al hipertensiunii. Adoptarea unui stil de viață sănătos prin dietă săracă în sare, exerciții fizice regulate, menținerea greutății corporale optime și evitarea fumatului contribuie semnificativ la reducerea valorilor tensionale și la prevenirea complicațiilor cardiovasculare grave.
Insuficiența cardiacă
Simptomele și clasificarea insuficienței cardiace
Insuficiența cardiacă se manifestă prin dispnee la efort sau în repaus, fatigabilitate, edeme la nivelul gleznelor și picioarelor, tuse nocturnă și palpitații. Conform clasificării NYHA, afecțiunea se împarte în patru clase funcționale, de la clasa I (fără limitări ale activității fizice) până la clasa IV (simptome în repaus). Diagnosticul se stabilește prin evaluarea clinică, ecocardiografie și determinarea biomarkerilor cardiaci.
Tratamente farmacologice
Terapia farmacologică a insuficienței cardiace include mai multe clase de medicamente complementare:
ACE inhibitori: îmbunătățesc funcția cardiacă și reduc mortalitatea
Beta-blocante: protejează inima și îmbunătățesc prognoza pe termen lung
Diuretice: Furosemid elimină excesul de lichide și reduce edeme
Antagoniști de aldosteron: Spironolactona previne retenția de potasiu și reduce fibrozarea cardiacă
Combinația acestor medicamente, ajustată individual, oferă cel mai bun control al simptomelor și prognostic.
Managementul zilnic al afecțiunii și recomandări dietetice
Managementul cotidian implică monitorizarea greutății corporale, restricția de sodiu (sub 2g/zi), limitarea aportului de lichide și exerciții fizice adaptate. Dieta mediteraneană bogată în legume, fructe și pește, alături de evitarea alimentelor procesate, contribuie la îmbunătățirea calității vieții și reducerea hospitalizărilor.
Tulburări de ritm cardiac
Tipurile principale de aritmii și manifestările clinice
Aritmiile cardiace reprezintă modificări ale ritmului normal al inimii și includ tahicardia (bătăi accelerate), bradicardia (bătăi încetinite), fibrilația atrială și extrasistolele. Simptomele pot include palpitații, amețeli, dispnee, dureri toracice, oboseală excesivă sau senzația de "fluturi" în piept. Unele aritmii pot fi asimptomatice și descoperite doar prin electrocardiogramă. Manifestările clinice variază în funcție de tipul și severitatea aritmiei, vârsta pacientului și prezența altor afecțiuni cardiace asociate.
Medicația antiaritmică
Tratamentul antiaritmic include mai multe clase de medicamente cu mecanisme diferite de acțiune:
Amiodaron - utilizat în aritmii ventriculare și atriale severe, necesită monitorizare atentă
Propafenon - eficient în fibrilația atrială și tahicardia supraventriculară
Metoprolol - beta-blocant care controlează ritmul cardiac și reduce tensiunea arterială
Digoxin - utilizat în fibrilația atrială pentru controlul frecvenței cardiace
Când să solicitați ajutor medical de urgență
Solicitați imediat ajutor medical în cazul durerilor toracice intense, dificultăților severe de respirație, leșinului, palpitațiilor cu durere în piept sau braț, sau când simțiți că inima se oprește și reia brusc. De asemenea, contactați medicul dacă aritmiile devin mai frecvente sau mai intense decât de obicei.
Boala coronariană și infarctul miocardic
Factorii de risc și prevenirea bolii coronariene
Boala coronariană rezultă din îngustarea arterelor care alimentează inima cu sânge. Factorii de risc modificabili includ fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, colesterolul crescut, obezitatea, sedentarismul și stresul cronic. Prevenirea implică adoptarea unui stil de viață sănătos: dietă echilibrată bogată în fructe și legume, exerciții fizice regulate, renunțarea la fumat, controlul greutății corporale și managementul stresului. Este esențială monitorizarea și controlul factorilor de risc prin controale medicale periodice și respectarea tratamentelor prescrise.
Tratamentul medicamentos
Tratamentul bolii coronariene include mai multe categorii de medicamente cu roluri specifice:
Aspirină - antiagregant plachetar care previne formarea cheagurilor de sânge
Clopidogrel - antiagregant utilizat în asociere cu aspirina pentru protecție superioară
Atorvastatină - statină care reduce colesterolul și stabilizează placile aterosclerotice
Nitroglicerină - vasodilatator pentru tratamentul crizelor de angină pectorală
Importanța respectării tratamentului și controlului medical periodic
Respectarea strictă a tratamentului medicamentos și controalele medicale regulate sunt vitale pentru prevenirea complicațiilor cardiace. Nu întrerupeți medicația fără consultarea medicului, chiar dacă vă simțiți bine. Controalele periodice permit ajustarea tratamentului și detectarea precoce a eventualelor probleme, reducând semnificativ riscul de infarct miocardic și alte complicații cardiovasculare grave.
Hipercolesterolemia și dislipidemiile
Rolul colesterolului în dezvoltarea aterosclerozei
Colesterolul LDL ("rău") se acumulează în pereții arterelor, formând plăci aterosclerotice care îngustează vasele de sânge. Acest proces progresiv reduce fluxul sanguin către organe vitale, crescând riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral. Nivelurile ridicate de colesterol total și LDL constituie unul dintre principalii factori de risc cardiovascular modificabili.
Statinele și alte medicamente hipolipemiante
Statinele reprezintă terapia de primă linie în tratamentul hipercolesterolemiei. Simvastatina și Rosuvastatina inhibă sinteza colesterolului hepatic, reducând eficient nivelurile de LDL cu 30-50%. Ezetimibul acționează prin blocarea absorbției colesterolului la nivel intestinal și poate fi asociat cu statinele pentru efect sinergic. Aceste medicamente necesită monitorizare periodică a funcției hepatice și a enzimelor musculare pentru prevenirea efectelor adverse.
Dieta și exercițiile fizice în controlul lipidelor
O dietă mediteraneană bogată în acizi grași omega-3, fibre și antioxidanți contribuie semnificativ la reducerea colesterolului. Exercițiile fizice regulate (minimum 150 minute/săptămână) cresc nivelurile de HDL ("colesterolul bun") și îmbunătățesc profilul lipidic general. Combinarea dietei cu activitatea fizică poate reduce colesterolul cu 10-15%.
Prevenția și monitorizarea afecțiunilor cardiovasculare
Factorii de risc modificabili și nemodificabili
Factorii de risc nemodificabili includ vârsta, sexul masculin, predispoziția genetică și istoricul familial de boli cardiovasculare. Factorii modificabili cuprind:
Fumatul și consumul de alcool
Hipertensiunea arterială și diabetul zaharat
Obezitatea și sedentarismul
Stresul cronic și alimentația nesănătoasă
Nivelurile ridicate de colesterol și trigliceride
Investigațiile medicale recomandate și frecvența controalelor
Persoanele cu risc cardiovascular necesită controale regulate: tensiunea arterială lunar, profilul lipidic și glicemia la 3-6 luni, electrocardiograma anual. Pacienții cu afecțiuni diagnosticate trebuie monitorizați mai frecvent: controale cardiologice la 3-6 luni, ecocardiografie anuală și teste de efort conform indicației medicale. Investigațiile imagistice avansate se recomandă în funcție de evoluția clinică.
Sfaturi pentru un stil de viață cardioprotector
Adoptarea unei alimentații echilibrate, renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool sunt esențiale. Activitatea fizică regulată, gestionarea stresului prin tehnici de relaxare și menținerea unei greutăți optime contribuie la sănătatea cardiovasculară. Somnul de calitate (7-8 ore/noapte) și controalele medicale preventive completează strategia de protecție cardiacă.
