Kinetoterapia

Rolul kinetoterapiei in prevenirea osteoporozei

Osteoporoza se defineste ca o diminuare a cantitatii de os pe unitatea de volum. Aceasta scadere intereseaza atat matricea de sustinere proteica, cat si componenta minerala a osului. In Europa fiecare a cincea persoana sufera de osteoporoza, in majoritatea cazurilor boala fiind latenta, iar depistarea ei se face cand apar manifestarile clinice - fracturile. Consecinta imediata si grava a osteoporozei este fractura.Pentru pacienti aceasta insemna durere si incapacitate fizica, iar pentru societate insemna mari cheltuieli pentru recuperarea acestora. Comunitatea medicala este din ce in ce mai constienta de existenta osteoporozei, precum si de impactul negativ pe care il are asupra individului si societatii. Osul ca structura este alcatuit din 65% substanta anorganica si 35% substanta organica. Cele 2 componente se remaniaza permanent, osul fiind o structura vie. O parte a celulelor osoase iau parte la sinteza(osteosinteza) substantei osoase, iar alta la degradarea ei(osteoliza). Factorii care influenteaza aceste procese sunt: 1.Varsta - la tineri domina sinteza, la varstnici degradarea. 2.Sexul - la femei menopauza favorizeaza osteoliza. 3.Alimentatia -absorbtia de saruri minerale - calciul in special. 4.Exercitiul fizic -sedentarismul inseamna osteoliza. Remaniarea osoasa se realizeaza printr-un aport corespunzator de calciu, dar pentru utilizarea eficienta a lui este nevoie de vitamina D. Consumul excesiv de alcool si fumatul favorizeaza aparitia osteoporozei. Consumul de ciocolata si cola impiedica absorbtia calciului. Aparitia menopauzei si pe fondul unei alimentatii sarace in calciu osteoporoza devine predominanta. Pentru un organism adult necesarul de calciu este de 1000 mg/zi, cantitatea fiind crescuta la 1500 mg/zi atunci cand se observa primele semne de osteoporoza.Carnea (saraca in calciu) aducand in organism o mare cantitate de fosfor defavorizeaza absorbtia de calciu. Consumul zilnic al unui litru de lapte asigura necesarul de calciu al organismului. Sedentarismul favorizeaza osteoliza, astfel rezistenta osului scade. Osteoporoza este concsecinta dezechilibrului dintre osteogeneza (formarea osului) si osteoliza (degradarea osului). Dupa modul in care este afectat osul osteoporoza poate fi : osteoporoza de tip I si osteoporoza de tip II (de involutie). Osteoporoza slabeste rezistenta osului prin urmatoarele mecanisme: 1.Diminuarea progresiva a masei osoase. 2.Modificarea microarhitecturii osoase. 3.Modificarea calitatii colagenului si a cristalelor de hidroxiapatita. Prevenirea osteoporozei este foarte importanta si se realizeaza printr-un mod de viata sanatos, alimentatie corespunzatoare si prin exercitii fizice si o viata mai activa. Profilaxia se realizeaza prin aport de calciu suplimentar si prin exercitii fizice. Pentru a impiedica scaderea masei si densitatii osoase atat pre si postmenopauza, cat si la varstnici, in afara exercitiilor fizice se adauga si terapia farmacologica. Un principiu profilactic foarte important este gimnastica medicala si conservarea unei activitati fizice moderate. Gimnastica medicala sub forma de hidroterapie si kinetoterapie se adreseaza aparatului musculoligamentar si osteoarticular. Miscarea si exercitiile fizice au rol osteoformator, iar pe de alta parte exrcitiile fizice intaresc “ hobanele musculare” ce se insera pe oase cu cresterea consecutiva a rezistentei oaselor la traumatisme. Activitatea fizica se desfasoara sub urmatoarele forme: -gimnastica de inviorare -gimnastica medicala -mersul pe jos -alergari in ritm moderat -mersul pe bicicleta -inotul -jocuri sportive. La acestea se adauga helioterapia si hidroterapia. Gimnastica de inviorare nu trebuie sa lipseasca din regimul de viata al varstnicilor.Programul de exercitii tip inviorare trebuie sa dureze aproximativ 15 minute si sa angreneze sistemul musculoligamentar si articular ( gat, umeri, solduri, genunchi, coate, maini ).Aceste exercitii au rolul de a stimula circulatia, respiratia, sistemul nervos, de aceea se va evita oboseala mare si se vor face pauze intre exercitii.Intre exercitii trebuiesc intercalate contractii izometrice care, prin tractiunile pe care le exercita tendoanele asupra oaselor, stimuleaza osteoblastia care secreta oseina cu rol in formarea tesutului osos. Exercitiile se executa din pozitia culcat, sezand sau in picioare si se vor face pana la limita aparitiei durerii si impotentei functionale, de asemenea nu se recomanda suprasolicitarea aparatului cardiovascular si respirator. Este bine sa fie angrenate in miscare toate articulatiile membrelor inferioare si superioare, coloana vertebrala, prin miscari repetate nu de multe ori dar obligatoriu insotite de miscari de respiratie. Ritmul executarii exercitiilor trebuie sa fie lent si sa se puna accent pe amplitudinea miscarilor. Nu se folosesc greutati in acest program de gimnastica de inviorare. Gimnastica medicala se recomanda a fi efectuata de trei ori pe saptamana cu durata de 30 minute.Aceasta se efectueaza in sali special amenajate, sub stricta supraveghere a kinetoterapeutului.Nu se recomanda incordari, sfortari, pozitii cu capul in jos. Pacientul trebuie sa fie monitorizat pe parcursul sedintei de gimnastica din punct de vedere al: pulsului, tensiunii arteriale , frecventei respiratorii si a temperaturii. Se recomanda complexe de exercitii usoare, ritmice cu miscarile respiratorii. Se urmareste ca frecventa cardiaca ( sa nu depaseasca 100 - 120 pulsatii/ minut).Este recomandat ca aceste lectii sa fie urmate de dus cald timp de 10 minute sau baie calda (34-38 grade Celsius) insotite de masaj si odihna.

Kinetoterapia este hrană pentru creier. Timpul de reacție mentală se îmbunătățește odată cu practicarea exercițiului fizic.